Comunicat de presa EECFA, vara 2025
Noile previziuni ale EECFA (Eastern European Construction Forecasting Association - Asociatia de Prognoza a Constructiilor din Europa de Est) pana in 2027 sunt mai putin optimiste in ambele regiuni analizate. Se preconizeaza ca regiunea Europei de Sud-Est in ansamblu va ramane in jurul nivelului atins in 2024. In regiunea Europei de Est, optimismul redus se datoreaza in principal inrautatirii perspectivelor in Turcia. Previziunile de vara 2025 ale EECFA au fost publicate la 23 iunie.
Pietele de constructii din Europa de Sud-Est pana in 2027
Incepand cu 2016, tarile din Europa de Sud-Est au avut ani foarte buni. Prin urmare, lipsa de crestere preconizata inseamna ca aceste piete si-ar putea mentine nivelul ridicat de activitate. Mai exact, Croatia si Bulgaria ar putea inregistra o oarecare crestere, Romania o scadere, dar nimic dramatic, Serbia va ramane in jurul nivelului maxim, iar Slovenia ar putea trece printr-o scadere mai mare, inainte de a creste din nou.
Potrivit lui Yasen Georgiev de la Economic Policy Institute (EPI), institutul bulgar de cercetare al EECFA, se preconizeaza ca valoarea totala a lucrarilor de constructii din Bulgaria va creste in medie cu 3% in perioada 2025-2027, cu o crestere mai puternica la mijlocul perioadei, cand absorbtia programelor operationale si punerea in aplicare a planului de redresare si rezilienta vor lua avant. Conform previziunilor sectoriale, constructiile rezidentiale vor fi segmentul cu cea mai slaba performanta, in timp ce constructiile nerezidentiale si in special ingineria civila vor inregistra cresteri mai puternice. Pe acest fond, economia tarii urmeaza sa inregistreze o crestere mai lenta decat asteptarile anterioare in 2025 si 2026. In paralel, exista asteptarea ca tara sa beneficieze de efectele aderarii depline la spatiul Schengen de la inceputul anului 2025 si ale adoptarii monedei euro, prevazuta pentru 1 ianuarie 2026.
Michael Glazer (SEE Regional Advisors) si Tatjana Halapija (Nada Projekt), membrii croati ai EECFA, sunt de parere ca sectorul constructiilor din Croatia, in ansamblul sau, continua sa fie vibrant datorita combinatiei dintre continua crestere economica de convergenta si fluxurile financiare semnificative din UE. Cu toate acestea, ambele incep sa scada, iar acest lucru va afecta toate segmentele de constructii, unele mai puternic si mai rapid decat altele. In cazul constructiilor de cladiri, mai multe segmente au finalizat, sau sunt pe cale sa finalizeze, procesul de convergenta economica. Altele, in special cele care beneficiaza cel mai mult de finantarea UE, sunt inca in plina dezvoltare. Ingineria civila continua sa beneficieze major de finantarea UE si, din cauza starii initiale precare a infrastructurii Croatiei dupa independenta, raman inca de realizat multe lucrari de constructii. Anumite politici guvernamentale vor avea o influenta semnificativa asupra constructiei de cladiri si de inginerie civila. Ele includ noul Plan National in Materie de Locuinte pana in 2030, noul impozit pe bunurile imobiliare si normele privind autorizatiile pentru energia regenerabila si taxele de racordare la reteaua electrica.
„Perspectivele macroeconomice ale Romaniei raman pozitive, dar mai rezervate, deoarece instabilitatea politica si incertitudinea fiscala au redus oportunitatile de crestere” - spune Dr. Sebastian Sipos-Gug, cercetator pentru Romania al EECFA la Ebuild. In acelasi timp, adauga el, tara are cel mai mare deficit bugetar din UE, ceea ce va diminiua capacitatea de a realiza investitii din bugetul de stat. Toate acestea vor face mai dificila finantarea lucrarilor publice si ar putea avea un impact negativ asupra ingineriei civile. Acest lucru este cu atat mai ingrijorator cu cat acest segment a contracarat declinul altor categorii de constructii in 2024 si, prin urmare, prognoza privid valoarea totala a lucrarilor de constructii ramane negativa in 2025 si 2026, in termeni reali. Totusi, exista si motive de optimism. Pe masura ce inflatia si ratele dobanzilor scad, iar indicatorii privind ocuparea fortei de munca raman puternici, consumul privat ar putea stimula cererea de constructii rezidentiale si nerezidentiale.
„In 2025, Serbia inregistreaza progrese in cazul constructiilor de cladiri, in timp ce ingineria civila a intrat intr-o perioada de consolidare dupa expansiunea puternica din 2023 si 2024” - considera Dejan Krajinović, cercetatorul sarb al EECFA la Beobuild. Constructia de cladiri este sustinuta de investitii publice si private, stimulate de gazduirea EXPO 2027 la Belgrad. Constructiile nerezidentiale sunt principalul beneficiar al acestui eveniment, in special segmentele comercial, de birouri si hotelier, in timp ce constructia de locuinte se mentine, de asemenea, la un nivel istoric ridicat. Se observa unele intarzieri in domeniul ingineriei civile, dar performanta in ansamblu este inca puternica, existand o lista lunga de proiecte planificate in toate segmentele majore. Cererea interna este inca relativ puternica, insa cresterea economica si nivelul investitiilor sunt atenuate in acest an de incertitudinile de pe pietele globale, in special de slabirea economiei UE, de problemele legate de comertul international si de razboaiele in curs din Ucraina si Orientul Mijlociu.
„Se preconizeaza ca valoarea totala a lucrarilor de constructii din Slovenia va scadea de la maximul istoric de 5,5 miliarde EUR atins in 2023. Atat in 2024, cat si in 2025, aceasta s-ar putea contracta, dar ar ramane peste 5 miliarde EUR anual” - conform opiniei Dr. Aleš Pustovrh de la Bogatin, institutul sloven membru al EECFA. Acesta preconizeaza ca sectorul va reveni pe crestere in 2026 si 2027, in principal pe fondul unei cresteri sanatoase in cazul constructiilor rezidentiale, sustinuta de scaderea ratelor ipotecare. Pe de alta parte, el prognozeaza ca ingineria civila va scadea semnificativ in 2024 si 2025 din cauza unor proiecte mari aflate in curs de finalizare, cum ar fi noua conexiune de cale ferata a portului Koper. Atat constructiile nerezidentiale, cat si ingineria civila depind in mare masura de fondurile publice, care au fost disponibile pe scara larga in perioada post-Covid, dar vor deveni mult mai putin accesibile in 2025-2027, mai ales daca activitatea economica generala continua sa incetineasca. Aceasta decelerare economica si numarul mai mare de muncitori straini au dus, de asemenea, la diminuarea ratei de crestere a costurilor de constructie, dar alte provocari persista, cum ar fi birocratia suplimentara (modificarea procesului de obtinere a autorizatiilor de constructie, cresterea impozitelor, discutiile in curs privind modificarea legislatiei inchirierii pe termen scurt, printre altele) si numeroase riscuri externe din mediul economic si politic global.
Pietele de constructii din Europa de Est pana in 2027
Rusia si Turcia au avut un trecut recent foarte diferit. Rusia se afla la un nivel istoric ridicat si este probabil sa se mentina acolo, in timp ce Turcia isi revine de la un nivel scazut, aceasta crestere fiind mai lenta decat se credea anterior. De asemenea, redresarea de la un punct de minim istoric ar putea continua in Ucraina.
„In orizontul de prognoza, sectorul constructiilor din Rusia se va afla sub presiunea unei serii de factori macroeconomici, cel principal fiind rata dobanzii cheie ridicata, care va afecta negativ ritmul si volumul proiectelor de constructii” - potrivit lui Andrey Vakulenko de la MACON, institutul rus de cercetare al EECFA. Politica monetara restrictiva si disponibilitatea redusa a creditelor ipotecare vor incetini probabil constructia de locuinte. In acelasi timp, costul ridicat al finantarii proiectelor, racirea generala a economiei, precum si reducerea consumului si a activitatii de afaceri vor reduce probabil volumul investitiilor in constructiile nerezidentiale. Cu toate acestea, aceste tendinte pot fi partial compensate de volumele ridicate de finantare guvernamentala a proiectelor prioritare de infrastructura si energie, care pot sprijini ingineria civila si pot asigura o crestere aproape de zero a pietei totale a constructiilor in perioada 2025-2027.
Prof. Ali Türel, cercetatorul EECFA pentru Turcia, spune ca Turcia a incercat sa controleze inflatia ridicata prin cresterea ratei dobanzii de referinta si gestionarea cresterilor ratei de schimb prin instrumente de piata de catre Banca Centrala si prin mentinerea la zero, sau la un nivel negativ, a cresterii salariilor. Acest lucru a creat dificultati de finantare pentru diverse industrii si intreprinderi, a redus cererea de bunuri de consum de baza si a condus la probleme de accesibilitate pentru creditele ipotecare. Reducerea considerabila a numarului de constructii demarate si finalizate in primul trimestru al anului 2025 poate fi, de asemenea, asociata cu aceste masuri. Cu toate acestea, tinta de inflatie a Bancii Centrale pentru 2025 ramane ridicata, la 24%. Cresterea reala a preturilor locuintelor in raport cu costurile de constructie incurajeaza constructia de locuinte. Scaderea reala a acestora in raport cu inflatia poate fi factorul principal al cresterii vanzarilor de locuinte sustinute de utilizarea capitalului propriu, atunci cand creditele ipotecare nu sunt accesibile pentru majoritatea gospodariilor. Reconstructia celor 870 de mii de unitati avariate de cutremur necesita aproximativ 100 de miliarde EUR, iar aceste cheltuieli au fost principalul factor al deficitelor nationale ridicate din ultimii ani.
„In acest an, in ciuda razboiului continuu si a instabilitatii economice din tara, industria constructiilor din Ucraina da semne de redresare si de crestere datorita programelor de succes care finanteaza atat constructia de noi cladiri, cat si reconstructia si reabilitarea infrastructurii in regiunile estice si sudice” - potrivit profesorului Sergii Zapototskyi de la Uvecon, EECFA Ucraina. Banca Mondiala estimeaza ca reconstructia ar necesita 486 miliarde USD. Factorii care franeaza activitatea din sector includ barierele birocratice in domeniul urbanismului, deficitul de forta de munca datorita mobilizarii, lipsa si costul ridicat al materialelor de constructie si dificultatile logistice. Factorii pozitivi pentru sector sunt cererea ridicata de locuinte si necesitatea de a reface infrastructura deteriorata. Evolutia pe termen scurt a industriei constructiilor depinde de nivelul de securitate, de eficienta programelor de restaurare si de volumul investitiilor internationale.
