ROCKWOOL prezinta: Planul National de Renovare a Cladirilor, traseul pana in 2050

Romania a transmis Comisiei Europene, in decembrie 2025, primul draft al Planului National de Renovare a Cladirilor (NBRP)

NBRP combina tintele de ansamblu cu mecanismele de livrare: cine implementeaza, ce standarde se aplica, cum se acorda sprijinul si cum ar trebui masurat progresul. Documentul este construit ca foaie de parcurs pentru renovarea cladirilor pana in 2050, conform cerintelor Directivei revizuite privind performanta energetica a cladirilor (UE/2024/1275, EPBD).

O modalitate clara de a urmari acest draft este pe trei niveluri. Primul este situatia curenta, stocul de cladiri si baza de date folosita pentru a descrie performanta.

Al doilea este traiectoria, volumul si profunzimea renovarilor, consumul de energie si emisiile.

Al treilea este implementarea, cine raspunde, ce instrumente se folosesc, ce trebuie pus pe picioare mai intai la nivel de sisteme si institutii si cum este gandita, in timp, inchiderea ecuatiei de finantare.

Principiul de organizare

Planul fixeaza prioritatile pornind de la conceptul de cladiri cu cea mai slaba performanta, adica acea parte din fondul construit cu cea mai redusa performanta energetica reflectata in valori mari de consum de energie pe metru patrat. 

Pentru cladirile rezidentiale, segmentul de referinta este definit ca „cele mai slab performante 43%” din stocul rezidential. Este o regula de segmentare folosita ca reper pentru traiectorie si pentru prioritizarea interventiilor.

Planul se bazeaza pe un instrument-cheie, Certificatele de Performanta Energetica (EPC), pentru incadrarea cladirilor in clase si pentru a demonstra imbunatatirile in urma renovarii. Registrul EPC si controlul de calitate al certificatelor sunt tratate ca parte din mecanismul de implementare si conformare. EPC-urile sunt inregistrate electronic si primesc un numar unic, verificabil. Verificarea este facuta prin controale independente, cu esantionare si verificari la fata locului, inclusiv audituri si sanctiuni pentru declaratii false. De asemenea, Standardele Minime de Performanta Energetica (MEPS) pentru cladirile nerezidentiale sunt legate de aceleasi dovezi bazate pe EPC si de functionarea registrelor, completate de un registru digital integrat al cladirilor pentru urmarirea progresului.

Saracia energetica este tratata ca o componenta explicita a implementarii, cu obiectivul de a reduce pana in 2030 ponderea persoanelor care nu isi pot mentine locuinta suficient de calda la 9,8%. Finantarea pentru gospodariile vulnerabile este plasata in contextul ferestrei de programare a Fondului Social pentru Clima (2026–2032).

Traiectoria pentru 2030, 2040 si 2050

Planul este construit in jurul reperelor 2030, 2040 si 2050 si foloseste indicatori despre volumul renovarilor si profunzimea interventiilor. Sunt stabilite tinte principale de rezultat pentru sectorul cladirilor, puse in context prin metodologia si exceptiile folosite pentru calcul si aplicare. Pe langa traiectoria 2030–2050, apar si indicatori cantitativi pe termen scurt pentru 2026–2030, inclusiv cresterea suprafetei renovate anual de la aproximativ 1,0 milioane m²/an la 1,8 milioane m²/an, cu monitorizarea profunzimii renovarii si a ponderii care revine cladirilor cu performanta slaba.

Tinte pentru consumul de energie si emisiile stocului total de cladiri

Tintele sunt rezultate din modelari aliniate cu Planul National Integrat Energie si Schimbari Climatice (PNIESC), folosind LEAP-RO (modelul Long-range Energy Alternatives Planning adaptat pentru Romania) si un model national al traiectoriei de renovare a cladirilor. Sunt aplicate definitiile din EPBD si din formatul de raportare NBRP, iar cladirile rezidentiale cu performanta slaba sunt identificate ca „cele mai slab performante 43%”, in functie de clasificarea dupa consumul de energie primara.

Notiuni recurente despre performanta

• profunzimea renovarii - asteptarea ca renovarea sa nu insemne doar „sa se faca ceva”, ci sa duca la niveluri de performanta care pot fi urmarite si masurate
• cadrul ZEB - reperul care defineste cum arata performanta pentru cladiri noi si pentru cladiri renovate.

Pentru ZEB, sunt propuse praguri atat pentru cladiri noi, cat si pentru cladiri renovate, iar planul explica abordarea folosita pentru stabilirea lor, prezentata ca „NZEB minus 10%”, diferentiata pe tipuri de cladiri si zone climatice. Rezultatul nu este un singur prag la nivel national, ci o matrice de praguri, in functie de tipologie si zona.  

Aceeasi directie privind nivelul de performanta este sustinuta si in alte sectiuni ale planului, prin accentul pus pe renovarea aprofundata si renovarea aprofundata etapizata, inclusiv prin folosirea pasapoartelor de renovare pentru a structura, la nivelul fiecarei cladiri, pasii de renovare in timp.

Diviziunea rolurilor

In impartirea rolurilor, implementarea este gandita ca un lant de livrare: de la reguli si programe stabilite la nivel central, la transformarea lor in proiecte la nivel local, apoi la executia in piata si, in final, la asumarea de catre proprietari. In centru, autoritatile nationale sunt pozitionate sa defineasca arhitectura de politici, sa gestioneze cadrele de finantare si sa construiasca platformele suport, inclusiv Registrul Digital National al Cladirilor, coordonat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA).

Implementarea este descrisa ca un sistem pe mai multe niveluri: la centru se stabilesc si se mentin regulile si baza de evidenta, la nivel local se sprijina transformarea intentiilor in proiecte, iar actorii din piata executa lucrarile.

La nivel local, judetele si Bucurestiul sunt pozitionate ca interfata de zi cu zi pentru proprietari, prin reteaua de ghisee unice (OSS) creata prin OUG 92/2024. Scopul este sa transforme cererea in proiecte finantabile, de la informare si pregatire pana la parcurgerea pasilor administrativi si accesarea finantarii.

Executia se muta apoi in piata de constructii si servicii energetice, proiectanti, auditori, antreprenori, instalatori, ESCO (Companii de Servicii Energetice) si furnizori. Beneficiarii finali raman insa punctul de decizie si de contractare: proprietarii si asociatiile de proprietari in rezidential, proprietarii si administratorii de cladiri in nerezidential, iar pentru cladirile publice, autoritatile publice.

Exista o estimare bugetata privind durata in care interfata OSS trebuie mentinuta: costuri de operare si extindere a retelei pana in 2035, urmate de o perioada mai lunga de functionare pana in 2050. Costul total al retelei OSS este estimat la 490 milioane EUR pentru intervalul 2026–2050.

Modelul de finantare reflecta aceasta impartire a rolurilor: fondurile publice sunt concepute sa creeze cadrul si sa tinteasca interventiile, iar canalele private sunt asteptate sa mobilizeze volume mari, prin contributia proprie a gospodariilor, credite ipotecare, credite neasigurate si contractare pe baza de performanta.

In spatele tuturor acestor elemente sta infrastructura de date. Interoperabilitatea dintre registrul EPC si sistemele de management ale programelor, consolidate intr-o baza digitala integrata a stocului de cladiri, este prezentata ca parte a cadrului de monitorizare si conformare. Aceasta permite urmarirea consecventa, in timp, a performantei si a renovarilor, indiferent de schema de finantare. Baza integrata a stocului de cladiri, denumita Registrul Digital National al Cladirilor, este finantata prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si coordonata de MDLPA. Implementarea a inceput printr-o procedura de achizitie publica in decembrie 2025.

Un modul pilot al Registrului Digital National al Cladirilor este planificat pana la finalul lui 2026, pornind de la cladirile renovate prin PNRR. La nivel de date, sunt mentionate 545 587 fisiere EPC analizate, 226 858 EPC-uri identificate ca fiind valide si 90 341 EPC-uri la nivel de cladire folosite pentru modelare.

MEPS si instrumentele de planificare la nivel de cladire

MEPS se aplica pentru cladirile nerezidentiale si sunt tratate ca un flux concret de implementare. Planul indica ce trebuie sa fie pus la punct pentru ca MEPS sa functioneze ca politica nationala: praguri si termene, autoritati competente, dovezi standardizate de conformare, exceptii si masuri de protectie, precum si capacitatea registrelor de a identifica cladirile vizate si de a urmari stadiul conformarii. Pentru sectorul nerezidential, implementarea este gandita etapizat: masuri de pregatire in 2026–2028, continuarea etapizarii in 2028–2030 si evolutie ulterioara dupa 2030, in linie cu traiectoria pe termen lung.

Standardele minime de performanta energetica sunt impuse prin reglementare si stabilesc un prag sub care anumite cladiri nu mai pot ramane, obligand imbunatatirea performantei energetice pana la un nivel minim, in termene definite.

Alaturi de MEPS, apare un instrument de planificare la nivel de cladire, Pasapoartele de Renovare. Planul mentioneaza pilotarea si dezvoltarea instrumentului in 2026–2027 pentru segmentul rezidential, inclusiv interoperabilitatea cu baza de date EPC, iar din 2028 extinderea catre cladirile nerezidentiale, printr-o implementare mai larga si integrarea in schemele de sprijin si in traseele de conformare.

Un pachet separat de actiuni pentru 2026–2027 acopera sistemele inteligente si pregatirea cladirilor, incluzand dezvoltarea si pilotarea metodologiei pentru Smart Readiness Indicator, impreuna cu componenta IT si schimbul de date, instruire si acreditare, precum si elemente de raportare legate de sistemele de automatizare si control ale cladirilor (BACS) si pregatirea pentru vehicule electrice (EV readiness).

Smart Readiness Indicator e folosit pentru a evalua capacitatea unei cladiri de a utiliza tehnologii inteligente astfel incat sa isi adapteze functionarea la nevoile ocupantilor, sa isi imbunatateasca performanta energetica si sa sustina interactiunea cu sistemul energetic.

Finantare

Necesarul de finantare pentru indeplinirea obiectivelor, pe perioade (mld. EUR).

Surse preconizate de finantare publica

Surse preconizate de finantare privata

Ca ordin de marime, fondurile absorbite de Romania din programele de finantare ale UE (Fondurile de Coeziune + PNRR, excluzand Politica Agricola Comuna) in perioada 2007-2025 insumeaza aproximativ EUR 51,5 miliarde.

Stadiul draft-ului si pasii urmatori

In forma sa de prim draft public, planul consemneaza o traiectorie nationala de renovare pana in 2050, ancorata in segmentul rezidential cu performanta slaba, un flux de conformare care incepe cu MEPS pentru cladirile nerezidentiale, o interfata de implementare construita in jurul retelei OSS la nivel de judet, precum si un necesar estimat de finantare, cu periodizare explicita si o impartire public–privat.

Aceasta prima versiune lasa insa si cateva puncte deschise. Nu detaliaza alocarea intregului buget pe tipuri de interventii, de exemplu cat revine termoizolatiei fata de sistemele cladirii sau fata de sursele regenerabile, si nici nu transforma liniile de finantare pe termen lung intr-un calendar de absorbtie, ci le grupeaza pe intervale de mai multi ani. Acelasi lucru se vede si in infrastructura de implementare, unde unele sisteme sunt descrise ca fiind inca in dezvoltare, in special baza digitala integrata a stocului de cladiri si cadrul pentru pasapoartele de renovare, prezentate pe o linie de timp cu pilotare si dezvoltare in 2026–2027, urmate de extindere din 2028.

Pasii urmatori tin de procedura. Procesul UE prevede ca Comisia Europeana sa emita recomandari in maximum sase luni de la primirea draft-ului. Consultarile publice nationale sunt planificate pe parcursul anului 2026, iar varianta finala a Planului National pentru Renovarea Cladirilor trebuie transmisa pana la 31 decembrie 2026. Totodata, trebuie notat ca termenul pentru transpunerea Directivei revizuite privind performanta energetica a cladirilor in legislatia nationala este 29 mai 2026.